Find in Library
Search millions of books, articles, and more
Indexed Open Access Databases
Hypercoagulability risk factors associated with venous thromboembolic events in patients with idiopathic membranous nephropathy and nephrotic syndrome: a prospective observational study
oleh: Gener Ismail, Harza Mihai, Tuta Liliana, Jurubita Roxana, Motoi Otilia, Ditoiu Alecse Valerian
Format: | Article |
---|---|
Diterbitkan: | Sciendo 2013-06-01 |
Deskripsi
Introducere: Sindromul nefrotic (SN) este asociat cu o incidenţă crescută a complicaţiilor tromboembolice datorită multiplelor anomalii ale sistemul coagulării şi al hemostazei întâlnite la aceşti pacienţi. Ne-am propus sa evaluăm prospectiv riscul evenimentelor venoase tromboembolice (ETV) intr-o cohorta mare de pacienţi cu sindrom nefrotic şi să identificăm factorii predictivi pentru apariţia evenimentelor tromboembolice venoase, în special parametrii legaţi de hemostază. Material si metode: Am efectuat un studiu prospectiv observaţional incluzând consecutiv pacienţi adulţi cu nefropatie membranoasă idiopatică confirmata bioptic şi sindrom nefrotic. Diagnosticul de sindrom nefrotic a fost confirmat prin prezenţa unei proteinurii de peste 3,5 g/ zi. Datele clinice şi biologice, inclusiv parametrii legaţi de sistemul coagulării şi cel fibrinolitic, au fost monitorizate la fiecare 6 luni de-a lungul perioadei de urmărire. Apariţia evenimentelor tromboembolice venoase a fost end-point-ul primar al studiului. Rezultate: Am înrolat 56 de pacienţi (52±11 ani, 64% bărbaţi). Perioada medie de urmărire a fost de 12 [IQR: 12, 33] luni. De-a lungul perioadei de urmărire am înregistrat 11 ETV, 91% din ele apărând în primele şase luni de urmărire. Proteinuria de baza şi albumina serică au fost asociate cu ETV (p<0,001). În ceea ce priveşte parametrii hemostazei, activitatea antitrombinei III (AT III), activitatea proteinei C, nivelurile inhibitorului activatorului de plasminogen (PAI-1) şi al activatorului tisular al plasminogenului (tPA) au fost asociate cu un risc crescut de evenimente tromboembolice venoase (toate p< 0,05), în timp ce activitatea proteinei S şi nivelul fibrinogenului nu au fost asociate cu un risc crescut. Analiza multivariată prin modelul riscului proporţional Cox a identificat doar activitatea AT III ( Exp(B) 0.86 , 95% CI 0.75% la 0.98; p=0.027) şi nivelul albuminei serice (Exp (B) 0.062 , 95% CI 0.01 la 0.37; p=0.002) ca factori de risc independenti pentru ETV. Concluzii: În acest studiu prospectiv riscul de ETV a fost mai ridicat în primele şase luni de urmărire şi dintre factorii de risc legati de hemostaza, doar activitatea AT III a fost identificata ca factor de risc independent pentru apariţia ETV la pacienţii cu nefropatie membranoasă idiopatică şi sindrom nefrotic.